Buletin Info

Vrei sa primesti ultimile materiale pe mail? Inscrie-te la buletinul info!

Comentarii recente

 Prognoza meteo

Clipe…alese

Niște șoapte...

Soarele apune la:

Ellen G. White

În cuprinsul acestei pagini veţi putea găsi materiale scrise de Ellen G. White. (si în categoria “Vocea Profetului“)

Cuprins:

Lucrurile mici…pot avea mari rezultate
Lăsaţi Cuvântul să vă modeleze!


Lăsaţi Cuvântul să vă modeleze!


Cei care doresc să afle adevărul nu au nimic de ce să se teamă în urma cercetării Cuvântului lui Dumnezeu. Dar înainte de a începe să-L cerceteze, căutătorii după adevăr ar trebui să lase la o parte orice prejudecată, să-şi ţină sub control toate ideile preconcepute şi să-şi deschidă urechea la glasul lui Dumnezeu făcut auzit prin mesagerul Său. Ideile îndrăgite, obiceiurile îndelung practicate trebuie supuse testului Scripturii şi, în cazul în care Cuvântul lui Dumnezeu se opune vederilor voastre, atunci, pentru binele sufletului vostru, nu vă luptaţi cu Scripturile, aşa cum fac mulţi, spre distrugerea propriului suflet, pentru a le face să dea mărturie în favoarea greşelilor lor. Întrebarea voastră să fie: Care este adevărul?, nu Care am crezut eu până acum că este adevărul?. Nu interpretaţi Scripturile în lumina fostelor voastre convingeri şi nu impuneţi drept adevărate anumite doctrine ale omului limitat. Întrebarea voastră să fie: Ce spun Scripturile? Lăsaţi-L pe Dumnezeu să vă vorbească din scrierile Lui sfinte şi deschideţi-vă inima pentru a primi cuvântul din partea lui Dumnezeu.

Urmaţi originalul, nu tradiţia

Mulţi urmează tradiţiile oamenilor, dar, fiindcă tradiţiile oamenilor sunt eronate şi nicio eroare nu are putere sfinţitoare, sufletele lor nu sunt sfinţite de Dumnezeu. Cu toate acestea, ei persistă în doctrinele omeneşti cu o tenacitate fermă şi nu vor fi mişcaţi de mărturia Scripturii. Au fost educaţi să creadă falsul şi se folosesc de orice metodă ingenioasă pentru a face să pară că Biblia îi susţine în poziţia lor greşită, în aşa fel încât falsul să pară adevăr. Dar primul lucru ce trebuie făcut de cei care vor să ştie adevărul este să deschidă Biblia cu obiectivul hotărât de a se conforma cerinţelor Cuvântului lui Dumnezeu, punându-şi credinţa în „Stă scris.” Convingeţi-vă că trebuie să vă schimbaţi teoriile în cazul în care nu sunt în armonie cu doctrinele Bibliei. Sunteţi chemaţi să depuneţi mari eforturi pentru a descoperi care este adevărul. Aceasta n-ar trebui să fie considerată o cerinţă dificilă, deoarece oamenii sunt chemaţi să depună un anumit efort în dobândirea binecuvântărilor trecătoare şi pământeşti, aşa că nu poate fi de aşteptat să găsim comoara veşnică dacă nu suntem dispuşi să săpăm în minele adevărului şi să ne exercităm toate puterile minţii şi ale inimii pentru a înţelege. […]

Cum trebuie citit Cuvântul lui Dumnezeu

Este nevoie de multă atenţie, dacă nu, veţi citi Cuvântul lui Dumnezeu în lumina unei învăţături greşite. Din acest motiv au făcut evreii greşeala lor fatală. Ei au declarat că nu trebuie să existe nicio altă interpretare a Scripturilor decât cea dată de rabini în primii ani şi, pe măsură ce tradiţiile şi zicerile lor s-au înmulţit, iar ei le-au înveşmântat în sfinţenie, Cuvântul lui Dumnezeu a ajuns să nu mai fie în vigoare, fiind înlocuit de tradiţiile lor. Dacă Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, n-ar fi venit în lume, oamenii ar fi ajuns să nu-L mai cunoască deloc pe adevăratul Dumnezeu. Hristos a fost lumina lumii. […]

El le-a spus că au scos din uz poruncile lui Dumnezeu prin tradiţia lor. Regulile oamenilor au fost puse acolo unde ar trebui să fie cerinţele lui Dumnezeu, iar Isus i-a acuzat că sunt ignoranţi atât în ceea ce priveşte Scripturile, cât şi în puterea lui Dumnezeu. Este planul ticluit al lui Satana acela de a perverti Scripturile şi a-i determina pe oameni de a ridica o construcţie falsă pe temelia cuvintelor lui Dumnezeu. El a fost cel care a condus Biserica Catolică să decidă că Biblia trebuie să fie citită în lumina interpretării părinţilor bisericii. De aceea, Domnul nu poate pătrunde în mintea membrilor acestei biserici, până când nu citesc Biblia, considerând-o cuvântul Dumnezeului infinit. Toate punctele de credinţă, toate doctrinele şi crezurile, oricât de sfinte sunt considerate, trebuie respinse dacă sunt în contradicţie cu afirmaţiile explicite din Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă Biblia susţine doctrina pe care am respectat-o în trecut, suntem îndreptăţiţi să o păstrăm, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu constituie baza credinţei noastre. […]

Experienţa nu reprezintă standardul

Multe persoane pretind că au fost sfinţite pentru Dumnezeu, totuşi, când le este prezentat marele standard al dreptăţii, sunt cuprinse de o mare exaltare şi manifestă un spirit care dovedeşte că nu ştiu nimic din ceea ce înseamnă a fi sfinţit. Nu au gândul lui Hristos, deoarece aceia care sunt cu adevărat sfinţiţi vor avea respect şi se vor supune Cuvântului lui Dumnezeu imediat ce le este deschis şi vor manifesta o dorinţă puternică de a afla care este adevărul la fiecare punct de doctrină. O emoţie puternică nu este dovada sfinţirii. Exclamaţia: „Sunt salvat, sunt salvat!” nu dovedeşte că sufletul este salvat sau sfinţit. Multora dintre cei care sunt extrem de mişcaţi sufleteşte li se spune că sunt sfinţiţi, deşi ei n-au nici cea mai vagă idee ce înseamnă acest cuvânt, întrucât nu cunosc Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu. Se flatează că sunt în conformitate cu voinţa lui Dumnezeu, pentru că se simt fericiţi, dar când sunt puşi la încercare, când Cuvântul lui Dumnezeu este pus faţă în faţă cu experienţa lor, urechile lor încetează să mai audă adevărul, deoarece îşi spun lor înşile: „Sunt sfinţit!”, lucru care pune capăt oricărei lupte.

Ei nu vor avea nimic în comun cu cercetarea Scripturilor pentru a afla adevărul şi se va dovedi că se amăgesc singuri teribil de mult. Sfinţirea înseamnă ceva cu mult mai mult decât a fi cuprins de un val de sentimente. Emoţiile puternice nu înseamnă sfinţire. Conformarea totală faţă de voinţa Tatălui nostru din ceruri este singurul mod de sfinţire, iar voinţa lui Dumnezeu este exprimată în Legea Sa sfântă. Păzirea tuturor poruncilor înseamnă sfinţire. Faptul de a ne dovedi copii ascultători ai Cuvântului lui Dumnezeu înseamnă sfinţire. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie îndrumătorul nostru, nu opiniile sau ideile oamenilor. Cei care sunt cu adevărat sfinţiţi să caute Cuvântul lui Dumnezeu cu răbdare, cu rugăciune şi cu o remuşcare profundă a sufletului. Să-şi aducă aminte că Isus S-a rugat: „Sfinţeşte-i prin adevăr. Cuvântul Tău este adevărul” [Ioan 17:17].

Creştinism înseamnă a trăi pur şi simplu fiecare cuvânt care a ieşit din gura lui Dumnezeu. Trebuie să credem în Hristos şi să trăim în Hristos, care este calea, adevărul şi viaţa. Avem credinţă în Dumnezeu atunci când credem în cuvântul Său; ne manifestăm încrederea în Dumnezeu şi ascultarea faţă de El atunci când păzim poruncile Sale şi Îl iubim pe Dumnezeu atunci când iubim Legea Sa. Crezând o minciună, niciunul dintre noi nu va putea fi sfinţit. Chiar dacă toţi preoţii din lume ne-ar spune că suntem în siguranţă când nesocotim chiar şi un singur percept din standardul sfânt al neprihănirii, obligaţiile noastre nu se vor micşora cu absolut nimic şi nici vina noastră nu va fi mai mică, dacă respingem un foarte clar: „Să faci…” sau „Să nu faci…” Nu trebuie să considerăm că, dacă părinţii noştri au făcut un anumit lucru şi au murit fericiţi, noi putem călca pe urmele lor, fiind acceptaţi ca făcând aceeaşi slujire şi aceleaşi fapte ca ei. Noi avem mai multă lumină decât au avut ei în zilele lor şi, dacă e să fim acceptaţi de Dumnezeu, trebuie să fim la fel de conştiincioşi în supunerea faţă de lumină şi în umblarea în ea, cum au fost ei în primirea şi ascultarea de lumina pe care Dumnezeu le-a trimis-o. Trebuie să acceptăm şi să îmbunătăţim lumina care ne luminează nouă calea, cu aceeaşi credincioşie cu care ei au acceptat şi îmbunătăţit lumina care a luminat calea generaţiei lor. Vom fi judecaţi conform cu lumina care străluceşte în templul sufletului din zilele noastre şi, dacă vom urma lumina, vom fi femei şi bărbaţi liberi în Isus Hristos.

Acest articol a fost publicat prima oară în The Advent Review and Sabbath Herald, 25 martie 1902. Adventiştii de ziua a şaptea cred că Ellen G. White (1827-1915) a manifestat darul biblic al profeţiei în timpul celor peste 70 de ani de lucrare publică. (material preluat de pe ro.adventistworld.org)

sus

_____________________________________________________


Lucrurile mici…

…pot avea mari rezultate

Pastorii noştri trebuie să meargă şi să proclame mesajul adevărului prezent la toţi cei care nu l-au auzit. Iar bisericile noastre n-ar trebui să simtă gelozie sau să se simtă neglijate dacă nu beneficiază de lucrare pastorală. Membrii înşişi ar trebui să preia din povară şi să lucreze pentru suflete cu toată convingerea. Credincioşii trebuie să aibă o bază puternică, înfigându-şi ferm rădăcina în Hristos, ca să poată aduce roade multe spre slava Sa. Uniţi, ca şi când ar fi o singură persoană, ei trebuie să lupte pentru atingerea unui singur obiectiv – salvarea sufletelor.

Membrii bisericii să nu aştepte o poruncă verbală de a intra în slujba lui Dumnezeu. Ei îşi cunosc datoria. Să lucreze cu umilinţă şi în tăcere. Sunt sute de membri care ar trebui să fie în plină activitate şi care aşteaptă să fie încurajaţi să pornească.

Membrii bisericii să înceapă să lucreze acolo unde sunt. Peste tot sunt suflete care nu cunosc adevărul. Este nevoie de oameni modeşti, dispuşi să facă sacrificii. Domnul face apel la lucrători cu spirit de sacrificiu, care vor lucra în tăcere şi fără impertinenţă, trăind atât de aproape de Domnul, încât să poată primi în continuu har pentru a da mai departe. Pe măsură ce lucrează sinceri şi conştiincioşi, rugându-L pe Domnul să le dea tact şi pricepere, suflete vor fi atinse datorită eforturilor lor.

Nu este scopul lui Dumnezeu acela de a fi lăsată numai pe seama pastorilor cea mai mare parte a lucrării de semănare a seminţelor adevărului. Oamenii care nu sunt chemaţi în lucrarea [organizată a] Evangheliei trebuie să fie încurajaţi să slujească pentru Maestru conform capacităţilor lor. Sute de bărbaţi şi femei care acum nu fac nimic ar putea să slujească în mod corespunzător. Ducând adevărul în casa vecinilor şi a prietenilor lor, ei ar putea face o mare lucrare pentru Învăţător. Dumnezeu nu priveşte la faţa oamenilor. El va folosi creştini modeşti, devotaţi, care au iubirea de adevăr în inimă. Oamenii de felul acesta să se implice în slujire pentru El, făcând lucrare din casă în casă. Stând aproape de familii, asemenea persoane – dacă sunt umile, discrete şi evlavioase – pot face mai mult pentru împlinirea nevoilor reale ale familiilor, decât ar putea face un pastor.

Dumnezeu are o lucrare şi pentru femei, în aceeaşi măsură în care are pentru bărbaţi. Ele trebuie să-şi ocupe locul în lucrarea Sa în timpul acestei crize, iar El va lucra prin ele. Dacă sunt cuprinse de sentimentul datoriei pe care o au şi dacă acţionează sub influenţa Duhului Sfânt, ele vor avea exact stăpânirea de sine necesară în această perioadă. Mântuitorul va reflecta asupra acestor femei pline de sacrificiu lumina mulţumirii Sale şi le va da atunci o putere care o întrece pe cea a bărbaţilor. Ele pot face în familie o lucrare pe care bărbaţii nu o pot face, o lucrare care atinge viaţa interioară. Ele pot ajunge aproape de inima persoanelor de care bărbaţii nu se pot apropia. Este nevoie de lucrarea lor.

Nu se cuvine, surorile mele, să aşteptăm ocazii mai mari sau dispoziţii mai sfinte. Suntem de neiertat dacă permitem ca talente date de Dumnezeu să ruginească din lipsă de activitate. Hristos întreabă: „De ce stai toată ziua, nefăcând nimic?” Haideţi să consacrăm în slujba Lui tot ceea ce avem şi suntem, crezând în puterea Lui de a salva şi având încredere că ne va folosi ca unelte pentru a face voia Sa şi a slăvi Numele Său.

Fraţii şi surorile mele, nu treceţi pe lângă micile lucruri pentru a căuta o lucrare mai mare! Puteţi reuşi în lucruri mici, dar puteţi eşua lamentabil în încercarea de a face o lucrare mai mare, căzând apoi în descurajare. Prindeţi curaj oriunde vedeţi că este ceva de făcut. Numai făcând cu toată puterea ceea ce găseşte mâna voastră vă veţi dezvolta talentul şi aptitudinea pentru o lucrare mai mare. Tocmai prin dispreţuirea ocaziilor zilnice, prin neglijarea lucrurilor mici, atât de mulţi devin fără rod şi se usucă.

Sunt multe modalităţi prin care toţi oamenii pot intra personal în slujba lui Dumnezeu. Unii pot scrie o scrisoare unui prieten de departe sau pot trimite un ziar cuiva care caută adevărul. Alţii pot oferi sfaturi celor care sunt în dificultate. Cei care ştiu cum să-i trateze pe bolnavi pot ajuta în această direcţie. Alţii, care au calificarea necesară, pot organiza lecturi biblice sau pot conduce clase de studiere a Bibliei.
Modelele simple de lucrare ar trebui prezentate şi demarate în biserici. Dacă vor accepta, în unitate, aceste planuri şi le vor aduce la îndeplinire cu perseverenţă, membrii vor culege o recompensă bogată, deoarece experienţa lor va străluci mai tare, capacitatea lor se va mări, iar prin eforturile lor, suflete vor fi salvate.

Acest articol a fost publicat pentru prima oară în The Advent Review and Sabbath Herald (în prezent Adventist Review/Curierul adventist), în 26 august 1902. Adventiştii de ziua a şaptea cred că Ellen G. White (1827-1915) a manifestat darul biblic al profeţiei în timpul celor peste 70 de ani de lucrare publică. (material preluat de pe ro.adventistworld.org)

sus

VN:F [1.9.22_1171]
Cum ți-a plăcut articolul?
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
Ellen G. White, 10.0 out of 10 based on 2 ratings
Share

Scrie un comentariu

 

 

 

Puteti folosi aceste taguri HTML

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Please leave these two fields as-is:

Protected by Invisible Defender. Showed 403 to 1.196.941 bad guys.